BISERICA ARMEANĂ CATOLICĂ
Constructor: Asociația „Sfânta Treime”, a Asociația „Suferința lui Hristos”, enoriașii parohiei armene din Frumoasa
Data construcției: 1762-1785
Funcția anterioară: Biserică Armeană Catolică
Funcția actuală: Biserică Armeană Catolică
Proprietarul actual: Parohia romano-catolică din Frumoasa
Nu se știe cu exactitate când a fost construită prima biserică armenească catolică din Frumoasa, dar experții spun că pe locul actualei biserici se afla o capelă, iar clopotnița acesteia era folosită la mai bine de un deceniu după ce biserica a fost construită în 1762. Comunitatea armeană care a inițiat construcția bisericii a fost formată din aproximativ 170 de persoane. Costurile au fost acoperite în parte de Asociația ”Sfânta Treime”, în parte de Asociația ”Suferința lui Hristos” și în parte de credincioși.
Actuala biserică, construită în stil baroc, a fost sfințită în 1785 de către episcopul Ignác Batthyány în cinstea Sfintei Treimi, dar începând cu 1907, la cererea comunității și cu permisiunea episcopului, ziua bisericii a devenit ziua sărbătoririi Sfântului Grigorie Luminătorul.
Biserica avariată în timpul Primului Război Mondial a fost supusă unei restaurări majore în 1925, când pereții au fost zugrăviți cu vopsea de ulei, altarele laterale au fost înlocuite, cu excepția statuilor, iar altarul principal a fost reconstruit, acesta fiind singura piesă de mobilier originală din biserică, donată de Vártán Jordán, un cetățean din Dumbrăveni. Pictura de altar s-a schimbat de-a lungul secolelor: cel actual îl înfățișează pe Sfântul Martin tăindu-și mantia și pe cerșetor, dar până la începutul secolului al XX-lea a existat o pictură în ulei a Sfintei Treimi pe altarul principal.
Potrivit lui Emese Pál, zidul de piatră care înconjoară biserica și cimitirul au fost construite în 1859, cu sprijinul financiar al Asociației ”Sfânta Treime”. Capela Sfintei Familii, atașată la partea de est a zidului, a fost construită în 1820 de Antal Száva. Cimitirul bisericii conține pietrele funerare ale familiilor armenești locale
Procesele-verbale ale parohiei au fost păstrate din 1756, iar de atunci cunoaștem numele preoților armeni care au slujit în parohie. Ultimul preot aici a fost János Bodurian, care a murit în 1959. Lui i se atribuie înființarea tipografiei. Tipografia de carte "Frumoasa" a funcționat din 1929 până în 1944, producând diverse materiale tipărite.
De la moartea lui János Bodurian, comunitatea depopulată nu are preot. Îngrijirea pastorală a credincioșilor armeni catolici este asigurată de parohul romano-catolic din Frumoasa. Biserica este folosită și în zilele noastre, cu unele întreruperi, slujba de duminică seara fiind ținută în biserica armeană. O astfel de întrerupere a avut loc în timpul renovării bisericii în anii 2010, când biserica a fost complet renovată în interior și în exterior, datorită sprijinului financiar al Fundației ”Sfânta Treime" a comunității armene de limba maghiară din zona Ciucului, al Consiliului Județean Harghita, al municipalității minoritare Zugló și al multor persoane fizice, sub conducerea lui István Zakariás.
redactată de:
DACZÓ KATALIN