CAZINOUL ARMEAN
Constructor: Societatea de ajutorare ”Sfânta Treime”.
Data construcției: 1908
Funcția anterioară: Cazinou
Funcția actuală: Casă de cultură
Proprietarul actual: Comuna Frumoasa
Cazinoul armean, care, potrivit lui Tibor Kristó, a fost fondat în 1810, a funcționat inițial într-o casă de breaslă din secolul al XVII-lea, situată în piața principală a satului. Clădirea ”Vigadó” (în prezent centrul cultural al satului), construită de Societatea de Ajutorare ”Sfânta Treime”, a devenit sediul cazinoului armean în 1908. ”Clădirea Vigadó este una dintre cele mai moderne clădiri din lume", a relatat ziarul local. - Cu sălile sale spațioase și mobilierul său practic, ea este unică în toată Transilvania. Această clădire este un motiv de mândrie nu doar pentru societate, ci și pentru comună și chiar pentru județ. Este un document strălucitor al progresului culturii.” (Inaugurarea clădirii ”Vigadó” din Frumoasa. Ziarul Csíki Lapok, 22 ianuarie 1908)
Conform statutului din 1920, ”scopul cazinoului este: de a înființa și de a menține un centru pentru bărbații și femeile cu caracter și comportament impecabil din Frumoasa, unde membrii pot găsi divertisment edificator și nobil. Pentru a atinge acest scop, oaspeții pot vizita biblioteca, pot citi presa zilnică și periodică, pot participa la lecturi, spectacole, festivități și jocuri de societate nobile. Cu toate acestea, toate activitățile politice și confesionale sunt excluse.” (Arhivele Naționale ale României, Direcția Județeană Harghita, F7 Arhivele Județului Ciuc – Documentele vicecomitelui, inventarul nr. 4, dosarul cu nr. 2037/1921).
Detalii din documentația intitulată Casa memorială și de patrimoniu armeană din Frumoasa, redactată de: Katalin Daczó
În 1949, Societatea de Ajutorare Sfânta Treime a fost nevoită să își înceteze activitatea, iar bunurile sale au fost transferate parohiei romano-catolice. Potrivit preotului paroh Ferenc Bara, acest lucru s-a întâmplat și în cazul Cazinoului. ”După cel de-al Doilea Război Mondial, această clădire avea nevoie urgentă de reparații”, a notat preotul paroh în Historia Domus în anii 1990, "astfel încât conducerea societății a convenit cu conducerea consiliului popular local ca reparațiile să fie efectuate de către consiliul popular și ca, în schimb, să poată folosi clădirea fără a plăti chirie până în 1960. S-au făcut reparații, clădirea cazinoului a fost dată în folosință consiliului popular, dar, după expirarea termenului, nu s-a plătit nicio chirie societății și nici, ca moștenitor, parohiei armenești. Parohia încearcă să rezolve problema plății chiriei prin intermediul unui litigiu. La 12 septembrie 1970, József Dobál, administratorul, și Gerő Zakariás, secretarul, depun o petiție la Judecătoria Târgu Mureș și la Comitetul Central din București. În procesul-verbal al parohiei din 10 ianuarie 1971 citim: ”Am pierdut Casa de Cultură printr-un proces până la decizia finală a instanței”. (Decr. Nr. 218-1960, art. III.) Așa a intrat clădirea cazinoului în proprietatea consiliului popular local. Între timp, sala de popice a fost înlocuită cu o clădire mare și masivă, acum o sală de bowling."
(Ferenc Bara: Al doilea volum din Historia Domus al parohiei armeano-catolice din Frumoasa. Manuscris. Din colecția lui Hunor Gál)
De atunci, această clădire este centrul cultural al comunei. Datorită renovării sale complete, care a fost finalizată în 2020, clădirea va fi readusă la splendoarea de odinioară, păstrând caracteristicile arhitecturale ale vremii și încadrându-se bine în șirul clădirilor armenești din centrul orașului. Sala de sport a comunei a fost construită în grădina cazinoului, pista de popice a fost reconstruită și va fi dezvoltat un centru sportiv și de agrement.
